Rebeliune

Au trecut patru ani de când am postat ultima oară pe acest blog. Să fiu drept, nu mi-a lispit. Nici nu îmi pare greu de justificat: a scrie de dragul consistenței poate fi echivalat cu a trăi din inerție. Nu e cazul.

Societatea, în structurile ei, a devenit tot mai puțin interesantă. Prin membrii acesteia, perpetuă aceleași idei crude, nerafinate. Orice constatare ar fi, nu de puține ori, o reiterare inutilă.

Singura lecție care și-a arătat roadele a fost cea a renunțării neîntârziate la orice status quo comod sau cert, care, în mod așteptat, s-a dovedit fără perspectivă.

Ceea ce te prinde din urmă, negreșit, este dorința de a te depăși, de a fi considerabil mai bun ca ieri în ceea ce vei face mâine. Vei fi captiv din clipa în care vei fi suprimat neliniștea unui astfel de gând.

Pe curând.

7 Apr 2019 • CAIET