Prost să fii până-ți revii

De ce este bine să fii prost, nu în sensul de bleg sau încet, ci mai degrabă ignorant, limitat la valori puține, subiective și inadecvat împărtășite de ceilalți? Cel mai probabil răspuns este că poți ajunge cu adevărat la fericire întrucât vei ști ce te fericește din imediata vecinătate. Nu ai nevoie de construcții metafizice, metalogice sau alte năzdrăvănii, ci vei avea mai degrabă dorința de a adera la modelul celui care zâmbește. De pildă, femelele de televiziune sunt, într-un fel sau altul, modele pentru tinerele noastre talente care au dorințe cultivate de modelul călătoriilor nesfârșite, de mese pline în cluburi străine, plimbări cu limuzine și plăceri pe linie.

Timpul este necruțător atât pentru femelele de televiziune, cât și pentru tinerele aspirante. Cele din urmă își consacră o foarte bună bucată de vreme căutând cea mai bună opțiune pentru un statut, scot la bătaie tot ce pot păstrând o distanță emoțională și verticalitate socială penibilă. Cele dintâi caută să reînvie o imagine și un statut care a fost posibil (dintr-o slăbiciune exploatată a partenerului) cel mult o jumătate de an, mai precis atâta timp cât orbirea primei pagini a condus la golirea buzunarului. Totuși, suficient timp pentru femelele de televiziune pentru a considera că își pot consacra o parte din timp valorificării imaginii spre a obține un venit consistent.

Când apare trezirea, de ambele părți, se soldează cu o prostituare violentă pe sticlă. A doua trezire se concretizează odată cu încarcerarea sponsorului. Cea din urmă trezire este reconfigurarea statutului în mod social antitetic, dar care, cel puțin intenționează, șochează. Nu văd nimic în neregulă în astfel de alegeri, în fapt am evidențiat doar constatări pe care ni le pune la dispoziția realitatea, ungherul din urmă al fiecărei protagoniste soldându-se cu apelul la o trăire interioară personală care nu poate fi asociată în niciun fel cu masca veselă care străbate privirile celorlalți.

Acest model are la dispoziție, tot timpul, un buton de panică. Dar se consideră că odată declanșat, intervine panica, nicidecum fiind soluția la o situație de panică interioară. Până la urmă, reducem totul la un model discursiv și ne prefacem că, de fapt, nimic din cele relatate nu sunt acordate cu realitatea.

10 Dec 2014 • EMPIRICUS