Numaram fiecare codita in speranta ca vom oferi sufletelor noastre cate un strop din celalalt prin taina daruirii si asezamantului atunci cand vei fi adunat cele optsprezece cirese coapte pentru a treizecea oara.
Gasisem, izbitor, aura implinirii unui vis strain de mine pe care l-am primit ca pe o revelatie. De atunci exersasem de nenumarate ori momentul, genunchii sufletului meu ranindu-se cu bucurie inainte de vreme. Sisif aproape ca se pravalea de fiecare data cand ridicam piatra pe care avea s-o sfarame doar nefiinta noastra.
Cu lumina invaluita de lumina ti-am admirat mereu pantecul pe care-l mangaiam cu veneratie si desavarsire. Soaptele, imbratisarile, atingerile, dorinta, strunind galaxii prin dansul lor ametitor, aprindeau sori ce-aveau sa sclipeasca-n ochii nostri noptilor cu foc si zilelor cu tronc. Puiul de om ar fi culminat scriind povestea noastra.
---
Tot ce-a mai ramas... la malul unui vis.
Pe nicicand,
-nimeni
*AD
30.08.2012 • Alter Ego