Ireversibilitatea hazardului artificial

Geoingineria este supusă tot mai multor critici, cu toate acestea ea este deja prinsă în sistemele și politicile publice care servesc cetățeanului. Dintr-o cheie antropocentrică, manipularea naturii spre a servi scopurilor și intereselor omului este o necesitate, omul fiind nu doar cel care valorizează, dar având și cea mai mare valoare. Pe de-o parte, am putea spune că se solicită folosirea geoingineriei doar ca instrument în vederea reducerii alterării naturii. Pe de altă parte, schimbările tehnologice produc învingători și pierzători. Dacă am dori să nu fin în cea de-a doua categorie, atunci trebuie luate toate avantajele explicative ale geoingineriei și reorientate lor către apropierea omului de natură, și nu adaptarea naturii la dorințele particulare ale acestora.

Tehnoștiințele se întâlnesc destul de rar cu valorile (în sensul cel mai general) pe care le reclamă opozanții. Dar geoingineria, de pildă, este foarte bună în contexte particulare. Acest lucru ne spune că suntem creatori de tehnologie și nu putem vorbi de o autonomie a tehnologiilor fără aportul susținut al omului ca mânuitor al instrumentului pe care tot el l-a creat.

Argumentele care au la bază tehnoștiințele și tehnologiile ca deservind în fapt intereselor omului, afectând ireversibil mediul înconjurător, sunt failibile acolo unde avem de ales între interzicerea tehnologiei, pe de-o parte, și elaborarea unui sistem de influențare, nu manipulare, a naturii, pe de altă parte, într-o formă combinată procedural cu valorile dominante (obținute antropocentric ar spune unii) pe care le împărtășim.

Dacă geoingineria are (și) efecte negative, nu înseamnă ca este imorală. Argumentul ar trebui să cuprindă și dimensiunea comparativă a efectelor bune și rele, iar soldul acestora va chestiona caracterul oportun, nu moralitatea tehnologiei. În cele din urmă, cercetarea per ansamblu, văzută ca integrativă, și nu reducționistă, conduce la soluții pentru simptome. Problemele globale de mediu sunt sau nu sunt reale, am aici în vedere acele tipping point, sunt reale în sensul în care oferim un cadru explicativ suficient pentru a crea predicții consistent, dar și ireale dacă s-a ajuns la aceste cifre critice prin aportul combinat al omului și al fenomenelor naturale standard.

06.11.2014 • Caiet