Empatia distruge Justiția

Într-o discuție cu o doamnă magistrat, aceasta a argumentat că un judecător tânăr este mai puțin potrivit mai ales atunci când face dreptate într-un caz de divorț. Argumentul era de tipul următor: Judecator —> Empatie —> Soluție. Altfel spus, un judecător tânăr care analizează pe fond un divorț între doi soți cu cinci copii și partaj complex nu ar fi calificat să decidă într-un astfel de caz deoarece nu poate empatiza, nu poate cântări consecințele care se revarsă asupra tuturor părților implicate.

În opinia mea, argumentul nu se poate susține deoarece domnia legii propune un alt model: Lege —> Judecător —> Soluție. Cu alte cuvinte, judecătorul apelează la Lege pentru a soluționa un caz, și nu la empatie. Jurisprudența nu poate fi considerată empatie. În acest fel, judecătorului, indiferent de vârstă, îi este necesar să cunoască legile, domeniul de aplicare, metodologia sau procedura și excepțiile acestora.

17.11.2014 • Empiricus