Nu tot ce zboara se mananca, asa-i? Nimic nou, de altfel. Ce este iubirea? Definiti iubirea doar prin conditionare. Dezarmant. Sigur ca generalizez nepermis, insa propun exercitiul doar de dragul argumentului. Cine (te) iubeste, face asta si aia, si ailalta. Cine (te) iubeste nu face ailalta si aia, si asta. Cine iubeste nu asteapta nimic in schimb, cine asteapta ceva la schimb, fie nu (te) iubeste, fie are un interes (nu neaparat distructiv). Interesul nu poate exista intr-o relatie de iubire, nu altul decat a iubi neconditionat. Adica a face asta si aia, si ailalta si a nu face ailalta... [citește mai departe]
19.07.2012 • Alter Ego
Uneori e tare seducatoare dragostea: vine pe la tine si te fastacesti cu ea pe vine. Catre socializare, ca-ntr-un soi de canalizare, se numara luminile din subteran. De cele mai multe ori iti vor iesi mai multe la numar pentru ca ai numarat din directia opusa. Nu-i nimic, zicem, fie ca oricine: important e sa gandim capatul de linie. Imaginatia, emotia si naivitatea construiesc marele castel. A auzi e doar o parte din a sti. A vedea surprinde linistea dinaintea furtunii. A patrunde-n fascinatia deziluziei e treaba serioasa, nu-i loc de trandaveala pentru ratiune, simtire ori alt soi de travaliu al vreunei muze. Disponibila pentru test... [citește mai departe]
17.07.2012 • Alter Ego
Mainile tale au acum gheare si cuprind doar circumstante cu stare. Din interior striga ceva. Sau cineva. Sa strige. Drepturile proprii si obligatiile altora: atat apare ca fiind relevant. Acum multi ani, intre mama si mama, ca la scola de vipere, au acceptat, au blestemat si au inveninat. Granite: dincolo de mine, numai de bine; dincolo de bine, numai de tine. Succes. Intotdeauna am vazut, chiar si cand nu mi-a placut. Ca atunci cand stii sau intuiesti ca o sa ploua, mai bine iti iei umbrela. Asa si eu, stiind incotro, am ales incaltari potrivite. Nu-mi place nici sa ma... [citește mai departe]
14.07.2012 • Alter Ego
Iti privesc chipul. Stii sa zambesti tainic. Nu-mi place. Nu-mi place pentru ca stii sa iti controlezi reactiile interioare. Esti stapana pe tine si, prin urmare, straina de tine. Mi-e teama pentru ca eu traiesc emotiile, nu le planific, nu le mistific. Suntem diferiti. Sa ridicam un castel de nisip. Sa ruinam ratiunea, sa ologim afectivul, sa scriem in cadrane, catrene, in cadre. Sa ne jucam. Sa numaram stele. (Plaja ne cheama!) Te admir. Indecis.
10.07.2012 • Alter Ego
Imagineaza-ti. Cu sau fara voia ta, viseaza perfect. Nu asculta nimic din realitate, lasa gandul sa suscite puterea imaginatiei. Rescrie cu minciuna orice neplacere, goana implinirii va promite materialitatea. Vezi doar ce-ti surade, restul ignora paranoic, alteori isteric. Norocul iti va calauzi pasii, alegerile, eternitatea, si astfel vei insangera pronia. Crucile vietii nu sunt intersectii pioase. Ochii inchisi nu zaresc prapastia. Devreme, ignoranta, stearpa: pedeapsa in viata. E timpul sa te-ntorci in grota.
06.07.2012 • Alter Ego
Ca un vagabond strabat vagoane a caror destinatie nu o voi sti niciodata. Salile de asteptare sunt ospiciile unde tabula rasa ramane singura abordare. Cusetele m-ascund si ma protejeaza de mine odata cu opririle anuntate de catre sansa. Vagonul fericirii nu exista, al certitudinii nici atat. Exista opriri neanuntate despre care pot fi curios. Chiar daca social, voi cobori acolo unde se termina sina si voi construi un macaz pentru a continua linia. O alta linia noastra. Contemplez dezamagirea si nu ma mai aprind, nici nu ma mai sting. Sufar cinstit, nu-mi beau mintile, nu ma dezmat prosteste, nu ma... [citește mai departe]
04.07.2012 • Alter Ego
Te hranesti incet, tacticos, parca ai ingurgita otrava. Parcurgi neimplinitele de dragul tramei — intru imediat. Ritualizand totul ai pierdut de sub simturi propria-ti existenta. Psihologia simtului comun ramane arma si scut pentru depravare sau implinire. Mediocritatea povatuitorilor este sustinuta intocmai de incapacitatea acestora de a-si depasi propria conditie infama cosmetizata cu truism fanat. Punctele de vedere devin abisalele unei realitati obscure postulata, imaginar, de neocolit. Intre fapta si individ se gaseste intotdeauna cineva, nu ceva. Cine? Gardianul volitivului poate fi oricine, insa nu orice. Te descompui morbid.
04.07.2012 • Alter Ego
17h17, acul pickup-ului preia fiecare vibratie. Eine kleine Nachtmusik, ma uit inapoi si nu vad de deasupra, vad cumva de jos. Eu nu stiu sa traiesc frumos. Eu pot sa traiesc autentic. Personal.
01.07.2012 • Alter Ego
Cand am mers in pustiu, sperand ca o sa-mi regasesc puterea de a scrie ganduri si alte randuri cu titlu obligatoriu, nu am gandit nicio clipa ca n-am sa izbutesc. Declicurile interioare, solitudinea, scenariile apocaliptice, contemplarea nefiintei, reiterarea argumentelor sociale, dezarmarile, deraierea temporara, impulsurile cu caracter permanent si tot soiul de alte ghionturi emotionale m-au anesteziat si revigorat, m-au palmuit si oblojit pana-n clipa in care am ales impotriva ectrogenei. Am sucit tot ce-am rasucit, am talcuit tot ce-am talmacit. Am revazut si revizuit strangeri de mana si grimase. Agresivitatea termenului limita m-a motivat mai puternic decat orice imbarbatare primita din... [citește mai departe]
28.06.2012 • Alter Ego
laşi azi cu mâine-n gândo închipuire firavăsă te tragă-n rând ce-ţi aminteştite convingi ori te prefaciînapoi de mai apoitot un interval separăamorul de pământ şicuvintele de călimară
17.06.2012 • Cutie
Sunt intr-un moment in care toate gandurile merg in aceeasi directie: sunt dezgustat de constructiile mincinoase. Acesta este un inscris din viitor, intuitiv, si descrie un exercitiu mintal de retrospectie construita social. Ma simt dezorientat pentru ca in ultima perioada, in cateva randuri, descopar declinul unor oameni care au preferat sa dezbrace armura simtirii. In fond, fiecare om are interesele lui, iar daca se intampla sa se regaseasca intr-un celalalt, este perfect. Decurge de aici ca cel mai bine pentru a se stabili o baza solida este ca fiecare, fara rezerve, sa-si expuna dorintele, interesele. Ce-mi doresc, nu mai caut.... [citește mai departe]
01.05.2012 • Alter Ego
Mi-ar placea sa fiu auzit. Nu sunt multe persoanele carora le-am spus ca le-as lua acasa sau ca m-as cuibari de drag la pieptul lor pentru a le auzi inima cum bate. Niciodata nu mi s-a parut ca am fost auzit. Am fost tratat protocolar si de aceea m-am retras in soapta lasand prima impresie sa vorbeasca. Am asteptat timid si temator. N-a mai venit nimeni ori a venit tarziu certandu-ma. M-am gandit ca nu stiu sa fac o prima impresie buna. M-am inselat. Certitudinea pe care o schitez a fost intotdeauna o problema. Intr-un fel sau altul ramanea inteles... [citește mai departe]
21.04.2012 • Alter Ego
Toc emotii pe acordurile lui Mozart de cateva zile. Ma simt al nimanui si imbrac o pustietate de nefericiri. Nu caut nimic, ma vreau cautat. Nu-mi gasesc locul, nu mai pot citi, scrie, in confortul de acasa. Socializez la biblioteca. Acolo este liniste si nu oboseste nimeni cu mine. Ca-n pestera lui Platon sau, mai degraba, ca Robinson fara Vineri in pestera lui Platon. Sunt aratat cu degetul, nu-mi pasa. Sunt extensia zambetelor celor care ma indica. Asta-mi place. Sa-i vad zambind. Da, imi place. In numele prieteniei, nu (mai) am prieteni. Lysis o fi de vina. Nu-mi pasa.
21.04.2012 • Alter Ego
Cat de frumosi sunt oamenii! Puternici, destepti, verticali. Toate sub efigia zambetului ori, in personam, in atitudinea exuberanta, ludica, vivace, interminabila parca. Privindu-i, sunt minunati: o picatura uriasa de roua sub un curcubeu armonios. In spectacolul vietii zambim fie cand ceilalti ne accepta fericirea, fie cand devenim copiii nebuniei. Din afara sunt perfecti chiar daca se reclama ca intotdeauna ceea ce trebuie nu este la cine vrem sa fie. Explicatia este intima: in interior sunt o furtuna de tristeti. Constat, fara echivoc, ca ravna celorlalti confirma neimplinirile fiecaruia. Afectiunea ii tine pe unii prizonieri, iar pe altii ii macina. Probabil... [citește mai departe]
19.04.2012 • Alter Ego
In clipele din urma, ca un semn, mi-ai fost doar sursa de caldura. Nici nu ne-o mai trageam ca altadata, devenise rutina, dar asta nu era un semn. Pur si simplu cand imi era frig, ma incalzeam mai usor tragandu-te inspre mine tinandu-te in brate. Diminetile iti pareau romantice pentru ca te trezeai imbratisata si te simteai in siguranta sa continui in ignoranta. Uneori, ma gandeam sa nu te imbratisez, sa nu ti se para ca iti arat ca sunt impacat cu ignoranta. Am stiu mereu ca ai maximizat doar gesturile care te avantajau, mai precis acelea care puteau fi... [citește mai departe]
14.04.2012 • Alter Ego
Privesc in jurul meu si parca-s cel mai mic, cel mai neinsemnat ibric. Cateodata epatez fara sa-mi dau seama si ma scorojesc inca putin. Cate cafele am fiert, cate ceaiuri am clocotit, cate doua cesti am umplut. Cand vinul incalzeam, toate pluteau cu mine, oh, menuet celest la mezanin: intre eu si mine. Impotriva firii, te voi avea, scumpa Enigel! -un alt riga crypto
09.04.2012 • Alter Ego
Doar pentru ca sunt, n-am primit nimic. Poate doar suflul, gandul si sansa. Tot ce-i impersonal am primit: nimic. Demnitatea am decupat-o din carti, dar nu am potrivit-o cu mine vreodata. Nu ma regasesc niciunde. Iubesc curat. Am incercat sa-mi gandesc inexistenta si nu mi-a iesit. Am incercat atunci sa-mi gandesc rostul, n-avea sens sa-ncerc sa-l gasesc. N-am inclinatii speciale, n-am har si nici vreo idee geniala. Doar pentru ca sunt nu inseamna nimic: o umbra, alt nimeni ridicat din pamant. Ploua anonim. Si ma gandesc indragostit.
06.04.2012 • Alter Ego
Ma oglindesc in fereastra a nu stiu cata oara. Te-am simtit acolo de fiecare data inainte sa-mi ridic privirea. Cand ochii nu te vedeau, imaginatia proiecta. Suntem frumosi in mintea mea. Am citit o scrisoare de la tine, se-ncheia cu fara sa-mi pese daca maine va fi liniste. De atunci nu mai astept raspuns. Ori de cate ori gandul, si nu randul, cere alinare, am sa intind mana, am sa te cuprind, am sa te strivesc de mine si-am sa te gust, si-am sa te muncesc: astfel am sa te urasc pentru ca ma vei fi invatat sa astept si... [citește mai departe]
06.04.2012 • Alter Ego
Nu-mi place, nu-mi place nicicum, nu-mi place niciunde, nu-mi place nimic. Am pierdut inaintasii, lentila estetului. Mi-am pierdut gustul pe cand am muscat deceptia. Cu ce pofta am muscat, ah, cu cata incredere! In ce vertij am izbit genunchii de pamantul brun si rece. Imi priveam mana stanga din care tasnea aur si piatra, si tot ce mai stranseseram cu inima curata. Peste chipu-mi intristat nu mai coboara nicio petala, nicio raza de soare. Toate mangaierile, daca randuri in taina, apoi futil, suflete.
05.04.2012 • Alter Ego
O gargarita. Un fir de papadie. Stam ca doi copii oferindu-ne jucariile. As ganguri atat de multe. Tac insa. Ma certi, si te gasesc nedreapta. Trebuie sa plec. Nu stiu cand te voi revedea. Ma tragi de maneca sa-mi arati lumea. Nu semanam. Nici nu culegem. Adio niciodata. Saruta-ma intotdeauna. In zbor de gargarita un fir de papadie se prabuseste zambind.
02.04.2012 • Alter Ego