Pentru că în sistemele de educație și cercetare se forțează publicarea anuală a unui număr de articole în reviste cotate ISI, publicațiile care vând spațiu de publicare au apărut ca ciupercile după ploaie. Pentru doar o sută cincizeci de dolari, un articol care conținea șapte cuvinte repetate până la epuizarea numărului minim de caractere acceptate a fost publicat fără nicio problemă din partea comisiei de evaluare în „prestigioasa” publicație online, doar cu numele, International Journal of Advanced Computer Technology (IJACT, ISSN:2319-7900). Aceste cuvinte erau următoarele: „Get me off Your Fucking Mailing List”. Sunt oameni cu zeci de articole publicate în... [citește mai departe]
27.11.2014 • Empiricus
Am asistat la o discuție între două doamne octogenare cu privire la „cine este Schengen și ce ne dă și nouă dacă îl votăm?”. Una dintre doamne îi răspunde celeilalte foarte vehement: „Oportunități pentru copiii noștri în Europa!”, iar cealaltă o contrează virulent: „Ce să mai fac eu cu oportunitățile la optzeci și șapte de ani?”. Să îți mai cumperi un bătrân atunci când nu ai unul?
27.11.2014 • Empiricus
Să ne luăm țara înapoi este un lucru despre care spunem că-l vrem fără să știm, în fapt, ce să facem apoi cu atâta putere. Același sentiment care a mânat gloata constituită spontan în online se cuantifică într-o pseudo-relevanță pentru cartea de istorie. Schimbarea unui om, îndepărtarea ușoară a altor câțiva din spatele lui, nu conduce la producerea schimbării. Avem exemplu decembrie 1989 care a venit peste noi formal și s-a soldat, pentru o bună bucată de vreme, cu probleme de înțelegere a libertății. Nu toți au știut ce vor în 1989, dar au știut ce nu vor, acesta a... [citește mai departe]
27.11.2014 • Empiricus
Au trecut șase ani de când am scris câte una alta despre Daniel. Nu, nu este vorba despre patriarhul Daniel, ci despre un (fost, spune el) blogger, Daniel Vișan. Pe fond a fost un conflict care a pornit, dacă-mi amintesc bine, de la perfectul simplu și faptul că nu îl agreez — ca opțiune personală. Discuția s-a aprins și atacul la persoană a devenit arma preferată a lui Daniel. Am răspuns cu aceeași monedă, doar că efigia mea reliefa un instantaneu imortalizat la o petrecere, fără a fi nevoie să construiesc un om de paie așa cum se obișnuia în... [citește mai departe]
27.11.2014 • Empiricus
O poziție interesantă despre cum fondurile europene distrug valoarea companiilor românești. Vezi articolul complet aici. În cele din urmă, identificăm și o critică standard cu privire la alocarea de la centru a resurselor financiare și modul în care performanța economică scade. Articolul este interesant, dar ține cont de realitatea economică românească?
26.11.2014 • Et cetera
Se consideră că platformele de socializare au contribuit masiv la rezultatul alegerilor din acest an. Mai mult, se promovează ideea că cei din spatele tastaturilor au o reală putere atunci când vine vorba de schimbare. Nimic mai naiv, dragi postaci, când vă veți fi trezit din visul acesta al ideii că sunteți cumva relevanți pentru politicienii care au făcut, fac și vor face întotdeauna bișniță cu voi, veți vedea inutilitatea acestui instrument numit social media. Vă vor fi confiscate jucăriile chiar de către cei care au mizat pe voi, pe reacția voastră de oițe ascultătoare cu frică de lupul cel... [citește mai departe]
26.11.2014 • Et cetera
Enoriașii îl slujesc pe dumnezeu. Preoții îl slujesc pe dumnezeu. Decurge că între cei doi nu este nicio diferență întrucât ambii îl slujesc p dumnezeu. Fiecare, totuși, în felul său. Nu de puține ori s-a adeverit că un enoriaș poate fi un creștin veritabil, iar preotul parohiei din care face parte, un borfaș. Biserica este o instituție imensă și se sprijină pe promisiunea vieții de apoi. Acest lucru mă deranjează. A vinde iluzii îmi pare nedrept, ba chiar o înșelătorie susținută în detrimentul acelorași valori pe care le susține tocmai biserica. Dar aceasta este o altă discuție Este știut totodată... [citește mai departe]
25.11.2014 • Empiricus
În stânga și în dreapta circulă tot felul de propuneri elucubrante. În dispută se vehiculează soluții care au ca scop mai multă dreptate socială. Viziunea din for este următoarea: cei care au averi și fură o pâine ar trebui condamnați la maxim de ani conform legii penale, iar cei săraci care fură o pâine ar trebui să se bucure de clemență deoarece furtul este singurul mijloc accesibil de supraviețuire. În mintea plebeilor, acest lucru apare normal. Când ajung la concluzia că legea nu se poate aplica preferențial, că fapta este judecată per se, aceiași populiști schimbă macazul spre instituirea unor pedepse... [citește mai departe]
22.11.2014 • Empiricus
O întrebare la care filosofii au încercat să răspundă: Este moralitatea morală? În viziunea omului de rând, ce s-ar întâmpla dacă ar conchide că moralitatea, ca fenomen, ar fi imorală? Acest exercițiu de imaginație forțează la o analiză apriorică, proces greu de cuprins de cei care încă mai cred că rațiunea este sclava pasiunii.
21.11.2014 • Empiricus
Din nevoia unui sentiment de apartenență, mulți își întind plasele și tot mai mulți se aruncă în ele. Este o mișcare de solidaritate cu caracter social artificial. Este un fel de poltică la nivel de clică, fără scop și fără miză, fără viitor și fără trecut. Copiii aceștia își alimentează prin alegeri dogmatice solitudinea și incapacitatea de adaptare, ghidată de promisiunea rețelelor sociale. Capacitatea critică, prezentă în spiritul fiecăruia, este dizolvată de viziuni unidirecționale virulente. Aștept ziua în care vor realiza cum s-au angrenat într-un circuit deșănțat și degradant, fără vreo finalitate practică durabilă.
20.11.2014 • Et cetera
Explicacul este acea persoană care de-a lungul unui demers politic, economic, social sau cultural ia o poziție pasivă, aparent neutră, și urmărește mersul problemei. Aceaste persoane nu influențează și nu se lasă influențate deoarece nu găsesc niciun avantaj direct în niciuna dintre opțiuni. Doar mocnesc tacit dispreț pentru cei care nu urmează cursul dorințelor sale pe care, pe lângă faptul că nu le pot argumenta (nefiind posibilă o argumentare universală și fugind prin ignoranță de aceasta), nici nu le susțin public. Altfel spus, nu și le asumă deoarece au aderat dogmatic sau cu turma: „au gândit alții pentru mine”. „După... [citește mai departe]
18.11.2014 • Et cetera
Am auzit o reacție care mi-a părut tipic românească: „De când cu nenorocitul ăsta de cod etic, în delegații compania mă cazează de la cinci stele la trei stele”. În afara eticienilor, mai sesizează cineva necesitatea codurilor etice și a operaționalizării culturii dintr-o organizație? Uniunea Europeană impune codurile etice, iar organizațiile se întrec în copierea lor, una de la alta sau traduse de pe internet de la organizații similare, doar pentru a bifa o formalitate impusă. Chiar și marile organizații universitare din România au copiat codul etic de la alte universități, omițând pentru o vreme să șteargă referințele universității de... [citește mai departe]
17.11.2014 • Et cetera
Etica grijii răspunde la o problemă actuală neclară mie. În principiu, se reclamă o inegalitate pe palier social, economic, politic și cultural, între bărbați și femei. Din punct de vedere normativ, feminismul solicită egalitate între bărbați și femei. Pe de altă parte, descriptiv, femeile apar dezavantajate în ceea ce privește drepturile și libertățile în sferele menționate anterior. Fundamentul eticii grijii este susținut de piloni descriptivi, considerându-se că femeile au fost suprimate, iar bărbații au avut controlul absolut asupra istoriei. În principiu, între bărbați și femei sunt reclamate diferențe de abordare a realității. De cele mai multe ori, bărbații sunt preocupați... [citește mai departe]
17.11.2014 • Caiet
Într-o discuție cu o doamnă magistrat, aceasta a argumentat că un judecător tânăr este mai puțin potrivit mai ales atunci când face dreptate într-un caz de divorț. Argumentul era de tipul următor: Judecator —> Empatie —> Soluție. Altfel spus, un judecător tânăr care analizează pe fond un divorț între doi soți cu cinci copii și partaj complex nu ar fi calificat să decidă într-un astfel de caz deoarece nu poate empatiza, nu poate cântări consecințele care se revarsă asupra tuturor părților implicate. În opinia mea, argumentul nu se poate susține deoarece domnia legii propune un alt model: Lege —> Judecător —>... [citește mai departe]
17.11.2014 • Empiricus
Votul valid este constituit de ștampilarea unui candidat în chenarul corespunzător acestuia. Anularea votului se face prin ștampilarea mai multor candidați sau nerespectarea procedurii de validare a buletinului de vot. Neprezentarea la vot nu necesită o definiție. S-a vehiculat ideea că neprezentarea la vot este mai rea decât anularea votului deoarece astfel te asiguri că nu va vota altcineva în locul tău. De asemenea anularea votului, în opinia unora, nu reprezintă absența unei opțiuni sau pur și simplu o decizie de taxare a sistemului, ci mai degrabă nerespectarea unui drept câștigat cu greu în trecut, ca și cum am avea o... [citește mai departe]
16.11.2014 • Empiricus
Am fost la o reuniune a unor oameni de afaceri în calitate de reprezentant, printre alții, al unei organizații. Unul dintre colegi, oltean de loc și port (fără a generaliza), ne-a propus să îi cucerim pe ceilalți lăudându-le neapărat activitățile, cele mai multe pe care oricum nu prea le înțelegeam, și forțând cu prezența fizică accesul în grupurile de discuții pentru a socializa. Niciunul, dintre cei cu un minim de decență, nu ne-am dedat unei astfel de practici clevetitoare. Am asistat copleșit de rușine la practica pupincurismului ca mod de viață și de fiecare dată când, din bun simț, unele... [citește mai departe]
15.11.2014 • Et cetera
Martorii lui Iehova nu acceptă tranfuzia de sânge nici în cazul în care aceasta este ultima soluție. Principiul din spatele acestui refuz, dincolo de apelul imposibil de verificat la autoritate, este argumentul neintervenirii într-un sistem cauzal ordonat de un creator. Întrebarea mea este următoarea: dacă un doctor aderă la martorii lui Iehova, va mai face transfuzii de sânge pacienților săi sau îi va condamna la moarte?
14.11.2014 • Empiricus
Eutanasia nu este sinucidere deoarece nu cuprinde cumulativ următoarele două aspecte: 1) trebuie să îți dorești moartea 2) trebuie să fii agentul care își înscenează și provoacă propria moarte Dacă îți dorești să mori, nu este suficient. Cerând cuiva să te asiste în vederea eutanasiei echivalează cu exprimarea dorinței de a muri, nicidecum te face și agent executor, sinuciderea nefiind același lucru cu eutanasia. Așadar, pentru a vorbi de sinucidere, 1) și 2) trebuie luate împreună.
13.11.2014 • Empiricus
De câte ori ai auzit „ajung în două minute”? Fiecare cu minutele lui, unele mai lungi, de tipul Ospătar, mai adu vin!, altele mai scurte, de tipul Vi s-a emis factura. Să ne fie clar, două minute ar trebui să fie o sută douăzeci de secunde, nu mai mult, nu mai puțin. Data viitoare când mai aud pe cineva că-mi spune „în două minute”, o să întreb ce fel de minute are în vedere.
09.11.2014 • Et cetera
Pur și simplu, ei știu! N-au nevoie să argumenteze pentru că nu au chef să filosofeze. Între patru pereți, geniul primește cunoașterea pe căi doar de el cunoscute. Apoi, toți sunt ignoranți pentru că nu acceptă adevărurile evidente. Când, inevitabil, sunt contrați cu argumente, răspund cu „posibilitatea posibilității posibile”. Ce bine că omenirea este dincolo de altarul geniului.
09.11.2014 • Et cetera